dragă cititor, ai în față o modestă culegere de texte. a se citi cu ușa închisă și cu mintea deschisă

De toate pentru toți

  • A doua zi la Jazz in the Park: ASCULTĂ. IUBEȘTE. SIMTE BINELE!

    A doua zi la Jazz in the Park: ASCULTĂ. IUBEȘTE. SIMTE BINELE!

    În drum spre poarta înaltă a Parcului Etnografic ne întrebăm: de ce venim la Jazz in the Park? Venim pentru experiențe, pentru muzică, pentru câinii ce se bucură alături de oameni, pentru alpaca ce gustă și ea câte ceva din festival, un fir de iarbă, un acord de chitară? Poate venim tocmai pentru că „aici, la…

    citește mai mult


  • În culise. O după-amiază cu actorii din „Îmblânzirea scorpiei”, de la Teatrul Național din Cluj-Napoca. „Un spectacol e fragil după ce e gata”

    În culise. O după-amiază cu actorii din „Îmblânzirea scorpiei”, de la Teatrul Național din Cluj-Napoca. „Un spectacol e fragil după ce e gata”

    Pe scenă, cinci actrițe stau într-un cerc. Una dintre ele se mișcă lăsând să iasă la iveală un copilaș. Puiul de om înaintează de-a bușilea pe lemnul negru al scenei. Îi fac cu mâna, iar el, cu zâmbetul până la urechi, îmi răspunde la salut. Aflu că e prima oară când face asta, iar bucuria…

    citește mai mult


  • „Câte puțin, câte puțin reconstruiesc”

    „Câte puțin, câte puțin reconstruiesc”

    În vacarmul din centrul Bucureștiului, parcul Cișmigiu aduce o deosebită liniște. Un zgomot liniștitor se naște din râsetele copiilor, din lătratul câinilor care se fugăresc și se caută printre oamenii care se plimbă încet. E sfârșit de aprilie. Soarele după-amiezii traversează parcul și încălzește iarba pe care stă o tânără cu picioarele goale. Tălpile ei…

    citește mai mult


  • Jurnal de artist în era digitală

    Jurnal de artist în era digitală

    La ora 10 seara, într-un cartier din Cluj-Napoca, o familie a decis să arunce arta la gunoi. La propriu. Un tablou făcut, cel mai probabil de un copil, pe o pânză 40×60, aduce o pată de culoare în ghena de gunoi. Peste el, sprijinită de o pubelă, e aruncată o orgă electronică, scoasă din cutie.…

    citește mai mult


  • „Cea mai sustenabilă piesă vestimentară se află deja în dulapul tău”

    „Cea mai sustenabilă piesă vestimentară se află deja în dulapul tău”

    Aleea Padin din Cluj-Napoca e plină de oameni care se grăbesc la piața Flora. Femei cu pungi de plastic, tineri cu plase de in și bărbați cu sacoșe mari din rafie trec prin parcarea de lângă piață. Vorbesc între ei, râd sau merg repede, cu privirea în pământ. În colțul parcării sunt adunate niște sticle…

    citește mai mult


  • Unde s-a ascuns dragostea de carte?

    Unde s-a ascuns dragostea de carte?

    Stația de la Teatrul Dramatic din Brașov e un trotuar îngustat de grupurile de oameni care așteaptă autobuzul. Când aglomerația e mare, oamenii se împrăștie până în Piața Teatrului, dar stau cu spatele la ușa veche și grea a anticariatului. Totuși la anticariat e mereu plin, mereu vânzoleală, însă după ce intru realizez că oamenii…

    citește mai mult


  • îmi pare bine

    Bună. Aș vrea să mă prezint: sunt un om, am un nume de familie și un prenume care se pronunță altfel decât se scrie. Am sentimente, gândesc prea mult, încerc să mă integrez în lumea dezordonată în care trăiesc. Poate ne-am și întâlnit, poate am trecut unul pe lângă altul pe stradă. Nu sunt o…

    citește mai mult


  • România în care aș vrea să trăiesc

    România în care aș vrea să trăiesc

    Absurd, dacă mă întrebați pe mine, conceptul de a-ți imagina o Românie după bunul plac, dar a refuza sau a ignora truda muncii, crearea ideilor care ar putea într-adevăr produce o schimbare. Un exercițiu de imaginație, o pauză de la rutina degenerată în haosul lumii amenințate de monștrii realității, presupun, totuși, că nu strică nimănui.…

    citește mai mult


  • Freedom Writers – Oameni care inspiră

    Freedom Writers – Oameni care inspiră

    We kill each other over race, pride, respect. We fight for what is ours! They (the students) just stop coming.If I do my job they might be lining up at the door. School is like the city, like the prison –  divided. Teachers demand your respect; respect they haven’t earned. To get respect you have…

    citește mai mult


  • Mică doză de frumos

    Mică doză de frumos

    În expresia lui imediată și frapantă, ca splendoare, ca strălucire exuberantă sau discretă, frumosul este armonie. Din această perspectivă, sentimentul frumosului ar putea fi definit drept tentația perfecțiunii, atracția sau chemarea către intuirea sau realizarea plenară a virtualităților desăvârșitului. Dar perfecțiunea se constituie cel mai adesea ca un absolut, arareori sau chiar imposibil de atins.…

    citește mai mult


vrei să scriem împreună?